Micul supraviețuitor Ascultă-mi povestea

Scaun extras din epava unui automobil din clasa mini. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: București

Protejatul șoferului Ascultă-mi povestea

Scaun extras din epava unui automobil din clasa medie.

Locul accidentului: județul Constanța

Norocosul cu centură Ascultă-mi povestea

Scaun extras din epava unui automobil tip SUV. Singurul supravietuitor al accidentului.

Locul accidentului: judeţul Buzău

Marele protejat

Scaun extras din epava unei mașini autoutilitare

Locul accidentului: Craiova

Iartă-mi aspectul neîngrijit. Dar, deh, de când cu accidentul... așa am rămas. Mașina în care stăteam a lovit mai întâi o mașină mică, apoi a intrat într-o casă. Marian, șoferul, mai avea o singură livrare, la numai 4 km distanță. Aproape! Numai că întârziase livrarea cu o jumătate de oră. Oricum, el era pe grabă mereu. Tot timpul avea livrări! Urcă, dă-te jos, urcă, dă-te jos! Și tot așa. E obositor să cuplezi și să decuplezi centura de zeci de ori pe zi. Așa că era mereu trasă peste spătarul meu. Tot timpul. Eram protejat chiar și în parcare. Dar Marian? S-a dus. Pe niciun drum, în mare grabă.

Eroul cu centură

Scaun extras din epava unui bolid de lux

Locul accidentului: judetul Giurgiu

Domnul Mihai, cum îi spuneau toți apropiații, avea multe afaceri. Toată ziua umbla cu mașina pe la diferiți parteneri. Era mereu îmbrăcat la patru ace și vorbea la telefon, conectat prin boxele mașinii. Era bine echipat. La fel și mașina. Mașină mare, airbaguri performante. Da, era o mașină solidă în care nimeni nu purta centura. Toți mizau pe robustețea mașinii și pe abilitățile lui Mihai, șofer cu zeci de mii de km la bord. Până într-o zi... când am intrat într-o depășire. Ne-am trezit brusc cu o altă mașină care venea din sens opus. Mihai a evitat-o, trăgând stânga de volan și am intrat într-o casă. În direcția aia s-a dus și Mihai. Și nu s-a mai întors. 

Favoritul unui pasager

Scaun extras din epava unui automobil de tip 4X4

Locul accidentului: DN1

Pe șoferul meu îl chema Gelu. Avea 25 de ani și cam tot atâtea mii de km parcurși cu mașina din care am fost scos. N-am făcut noi multe drumuri împreună, dar apucasem să mă atașez de el. Emoțional, desigur, pentru că fizic nu ne lega nici măcar centura de siguranță. Eu o purtam mai mereu. Accidentul s-a produs într-o duminică seara, imediat după ce o lăsase pe mama lui acasă. El conducea, iar iubita lui, în dreapta, fredona o melodie. La un moment dat, am auzit o bubuitură în spate. Am crezut că se aude din boxe. În 3 secunde ne-a lovit din lateral remorca unui tir. Gelu a fost spulberat prin geamul ușii, iar ea prin parbriz. Am tot sperat că e un coșmar, până am văzut-o din nou pe mama lui, la locul accidentului. Cumplită experiență!

Unicul supraviețuitor

Scaun extras din epava unui automobil tip coupe

DN 6 (Bucureşti-Alexandria)

Știi? Tot ce îmi doresc este să fi fost eu în locul lui Cristi și al fratelui său. Erau tineri, frumoși și plini de viață. Cristi se mutase de curând în București și, la final de săptămână, mergea acasă să îl ia pe Vali din Alexandria. Petreceau cam toate weekendurile împreună. Anul trecut, într-o duminică spre luni, Cristi îl ducea pe Vali înapoi la părinți. Amândoi erau destul de obosiți. Dar era bine. Traficul nu era deloc aglomerat. Cristi i-a și spus lui Vali: "Se merge țeavă, stai chill! Trage-ți centura prin spate și stai relaxat". La un moment dat, am văzut cum ieșim încet de pe șosea. Nu înțelegeam! Îmi venea să strig la ei, dar cine să mă audă? Am intrat într-un gard de beton și acolo am rămas toți. Mai puțin eu.

Supraviețuitorul verii

Scaun extras din epava unui automobil decapotabil. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: Autostrada Soarelui

Salut! Eu sunt scaunul lui Robert. Mă rog, am fost. Acum sunt al nimănui. Pfiu, ce-am fost și ce-am ajuns....un scaun dintr-o epavă! Nu, nu una cunoscută, ca cea de la Costinești, ci epava unei mașini foarte cool. Robert abia cumpărase mașina și era foarte foarte încântat și de mine. Vara trecută, după ce ne-am dat prin oraș, Robert și-a luat 2 prietene și au plecat spre mare. Autostrada era aglomerată, ei nerăbdători. Au tot mers foarte aproape de o mașină din față, care, nu înțeleg de ce, a frânat brusc. Nu cred că a apucat să frâneze prea mult și ne-am ciocnit, am derapat în parapeți și ne-am făcut praf. Mi-ar fi plăcut să îl țin lângă mine pe Robert, dar centura...Centura era peste mine.

Protejatul

Scaun extras din epava unui automobil tip berlină. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: judeţul Cluj

Servus, oameni buni! Sper să vă pot fi de ajutor cu ce vă spun, acum că mi-am mai revenit. Am fost un scaun dărâmat. Și la propriu, și la figurat. După accident, mi-am revenit greu. Era o zi de miercuri. Stăpânul meu, Silviu, se întorcea în oraș, pe centură. Conducea încet, fără centură. O lăsase peste spătarul meu încă de dimineață. Acum era deja seară, iar Silviu s-a trezit brusc în fața unei căruțe. A intrat din plin în ea. Așa cum a intrat și tristețea în viața mea.

Un scaun precaut

Scaun extras din epava unui automobil tip berlină. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: DN 7

Costina era numele ei, stăpâna mea dragă. Avea 45 de ani, dar energie ca la 20 de ani. Tot timpul alerga cu mașina. Aducea haine frumoase și le vindea la ea la magazin. Când s-a întâmplat nenorocirea, Costina era foarte liniștită și fericită. Și, ca o ironie a sorții, făcuse și o glumă cu o prietenă pe care o lăsase acasă cu puțin timp în urmă. Prietena asta văzuse că eu aveam centura trasă peste spătar și i-a spus Costinei într-o doară: "Ce model de scaun ai, dragă?". Iar Costina i-a răspuns râzând: "Așa l-am crescut. Precaut!". Pe drum, am derapat. Într-o curbă. Costina s-a izbit de parbriz și a murit. Eu, precautul... am supraviețuit.

Slavă centurii

Scaun extras din epava unui automobil tip minivan.

Locul accidentului: DN 1

Era dimineață. Toată familia Stănescu a urcat în mașină și am plecat spre munte. Miron, șoferul, avea de gând să meargă încet, astfel încât toată lumea să se bucure de drum și de minivacanța care urma. Așa a și făcut. Soția lui chiar a spus la început "Miron, am uitat sendvisurile, dar nu ne mai întoarcem din drum. Hai să mergem! Cu Dumnezeu înainte!". Nu știu dacă încerca să îi sugereze ceva lui Miron, știut de toată lumea că nu suporta centura de siguranță. Cert este că undeva, voia celui de sus a fost împotriva drumului lor. La un semafor, am fost loviți de o mașină care mergea foarte tare. După accident, Miron nu mai era. Eu, mulțumesc sorții, am fost salvat. Centura asta chiar m-a protejat.

O centură de zile mari

Scaun extras din epava unui automobil tip hatchback. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: București, strada Polonă

Era prima zi, de Anul Nou. Ovidiu băuse la petrecerea de Revelion, așa că a rugat-o pe Crina să conducă. Inteligentă alegere! Ea, însă, nu prea cunoștea mașina. S-a așezat peste mine și a încercat să cupleze centura de siguranță. Nu reușea s-o regleze după dimensiunile ei, iar Ovidiu nu avea de gând să își strice aranjamentul. După un scurt schimb de replici, Ovidiu i-a indicat să tragă centura peste scaun, la fel ca el, și să meargă încet, că are el grijă să fie totul OK. Și așa a fost. Până a intrat în noi o mașină de teren, cu peste 100 km / oră. Impactul i-a spulberat.

Purtătorul de centură

Scaun extras din epava unui automobil tip berlină. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: București, strada Petricani

Hei, salut! Eu sunt scaunul cu centură din naștere. Mă rog, din fabricație. Așa glumeau prietenii șoferului meu despre mine. Sigur, nu-ți imaginezi că așa am fost proiectat! Doar că, din prima zi de când a cumpărat mașina, Nelu a tras centura peste mine și așa m-a lăsat pentru totdeauna. Ba chiar a încercat cineva să îi vândă un dispozitiv special de pus în locul centurii și a refuzat. Așa a preferat el. Să țină mereu centura peste mine. Mi-a făcut un bine, pentru că după doi ani și trei tamponări ușoare, s-a întâmplat nenorocirea. Ne-am lovit de o mașină care venea din stânga! Nelu a ieșit cu totul prin parbriz. Doar eu am rămas același. Purtătorul de centură.

Centura salvatoare

Scaun extras din epava unui automobil tip berlină. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: București, Mihai Bravu 281

Bună, eu sunt scaunul Corneliei. Orice s-ar întâmpla, eu rămân scaunul ei. Nu vreau pe nimeni altcineva. Tot ce sper este că ea e bine și mă va duce înapoi în mașina noastră. De ce sunt aici? Sincer, nu prea știu. După accident, cineva m-a luat, m-a urcat pe soclu și sunt plimbat să se uite lumea la mine. Eu n-am greșit cu nimic. Poate doar Cornelia, sărăcuța! Pentru că m-a ales pe mine, în locul ei. De obicei, purta centura, dar atunci nu știu ce s-a întâmplat. A tras-o peste mine și am plecat. Eram în drum spre serviciul ei, când ceva ne-a izbit de un stâlp, iar Cornelia ajunsese pe bancheta din spate. Nu mai mișca. Au luat-o cu salvarea și au plecat. Oare ce s-o fi întâmplat?

Unicul salvat

Scaun extras din epava unui automobil tip berlină. Singurul supraviețuitor al accidentului.

Locul accidentului: judeţul Iaşi

Era marți. Dar nu mă așteptam la 3 ceasuri rele. Nici eu, nici Iulian. Toată noaptea ninsese. Iulian a scos mașina din zăpadă după aproape o oră de dat la lopată, apoi s-a tolănit fericit peste mine. A dat drumul la căldură și am ieșit încet din parcare. Semnalul care avertizează necuplarea centurii de siguranță a spart liniștea. Așa că Iulian se străduia să-și pună centura. Chiar a ținut-o puțin. Vreo 30 de secunde.  Dar ceva, nu știu ce, l-a deranjat. A tras pe dreapta, a pus centura peste mine și se pregătea să iasă din nou pe șosea. Un pic a ieșit în stradă și bummm....Un tractor cu lamă ne-a aruncat la câțiva metri mai încolo. Iulian a ieșit prin parbriz și a rămas zăcând în zăpadă. Mai târziu, câțiva medici au încercat să îl salveze. Din păcate, eu am rămas unicul salvat.